Protoieria Olandei şi a Belgiei flamande – Parohia Sfinţii Apostoli Zeebrugge
Biserica răsăriteană e de optsprezece sute de ani păstrătoarea elementului latin de lângă Dunăre. Ea a stabilit şi a unificat limba noastră într-un mod atât de admirabil încât suntem singurul popor fără dialecte propriu-zise; ea ne-a ferit în mod egal de înghiţirea printre poloni, unguri, tătari şi turci, ea este încă astăzi singura armă de apărare şi singurul sprijin al milioanelor de români cari trăiesc dincolo de hotarele noastre. Cine-o combate pe ea şi ritualurile ei poate fi cosmopolit, socialist, republican universal şi orice i-o veni în minte, dar numai român nu e.
Mihai Eminescu
Parohia Ortodoxă Sfinții Apostoli, din Zeebrugge
Parohia „Sfinţii Apostoli” a fost înfiinţată în anul 2012, în urma creşterii semnificative a numărului de români – marea lor majoritate, ortodocşi – rezidenţi în zona de coastă a Mării Nordului şi împrejurimi (în provincia West Vlaanderen). Din 19 octombrie 2014, slujitorul parohiei este Părintele Gabriel Pop.
Pentru început, slujbele au fost oficiate într-o sală a Bibliotecii/Centrului Cultural Knokke-Heist, sală pe care o folosim şi azi pentru activitaţile educative ale şcolii parohiale în folosul copiilor. Curând însă, crescând numărul credincioşilor, spaţiul respectiv a devenit nepotrivit nevoilor comunităţii, impunându-se găsirea unui loc de slujire mai generos şi cu posibilităţi de adaptare specificităţilor cultului liturgic creștin-ortodox (bizantin). Astfel, prin generozitatea episcopului de Brugge Jozef de Kesel şi a părintelui Fernand Marechal, comunitatea noastră este găzduită din 2013 în capela Stella Maris.
Construită între anii 1952-1955, pe locul unei foste capele aflate într-o stare avansată de degradare, Biserica Stella Maris din Zeebrugge a primit numele „Maica Domnului – Steaua Mării”. Edificiul îmbină într-o manieră elegantă stilul romanic şi cel renascentist, integrând de asemenea elemente din stilul flamand. Clădirea albă din cărămidă contrastează izbitor cu acoperişul roşu, abrupt, tipic zonei flamande. Faţada de vest se termină într-un mic turn clopotniţă. Zona ce înconjoară biserica cuprinde şi o mică parcare, de multe ori neîncăpătoare, mai ales în sezonul estival. Spaţiul dimprejurul bisericii este foarte potrivit procesiunilor religioase prilejuite de marile sărbători din cursul anului, culminând cu cea din noaptea de Înviere, când peste 1000 de credincioşi sunt prezenţi la slujbă.
Desigur, în aceşti aproape 10 ani, comunitatea s-a lărgit, iar nevoile au evoluat. Din punct de vedere demografic, comunitatea românească este în continuă creştere, evoluţie clar indicată de statisticile oficiale puse la dispoziţie de către autorităţile locale civile şi reflectat la fel de clar de numărul căsătoriilor şi mai ales al botezurilor săvârşite în parohia noastră. Se poate, de asemenea, observa o tendinţă de stabilizare pe termen lung a comunităţii – zeci – dacă nu sute de familii de români şi-au cumpărat case în zonă, şi-au înscris copiii la şcoală, iar unii au aplicat şi au primit deja cetăţenie belgiană. O lectură adecvată a acestor evoluţii ne indică necesitatea depăşirii fazei iniţiale, marcate în mare măsură de provizorat, şi a identificării posibilităţilor de statornicire a parohiei însăşi.
În tot acest timp comunitatea noastră nu doar că a crescut numeric, dar s-a şi maturizat, închegându-se treptat în jurul bisericii Stella Maris. Astfel, locaşul de cult le-a devenit cunoscut şi chiar drag – un veritabil punct de reper pentru românii din zonă şi prietenii lor.
În afară aspectelor ce ţin de locaţie şi demografie, un aspect social şi cultural important pe care îl desfăşoară biserica este acela că facilitează integrarea socială şi culturală a românilor prin:
- consiliere pe probleme de adaptare
- facilitarea contactelor
- găsirea de locuinţe şi locuri de muncă
- activităţi educative oferite copiilor
- slujbe de botez, cununie, înmormântare
- alte slujbe specifice cultului
Prin oferirea acestui sprijin, românilor din zonă li se creează un climat favorabil spiritual, îndeosebi pentru că acest lucru ţine de cultura şi identitatea românească şi astfel credincioşii nu resimt o lipsă, ci o împlinire pentru a-şi desfăşura activităţile de zi cu zi. Mai cu seamă, astfel se creează un echilibru psihologic deosebit de important pe plan social şi care aduce nenumărate foloase societăţii.
Parohia deserveşte credincioşi din provinciile West Vlaanderen şi Oost Vlaanderen. În fiecare duminică biserica este frecventată de 150-200 credincioşi, în posturi numărul creşte în funcţie de nevoile duhovniceşti la unele slujbe. Pe lângă faptul că biserica este un spaţiu de cult necesar credincioşilor, ea este şi un spaţiu de integrare, atât a românilor, cât şi în general, a ortodocşilor de alte naţionalităţi.
